Treceți la conținutul principal

Postări

Analiza funcțională a comportamentului

Postări recente

Desenează emoția

Emoțiile pot fi informații mai greu de învățat pentru un copil cu autism. Și putem avea parte de neatenție, de evitarea a acestor sarcini.  Ce putem face este să schimbăm modul de abordare. Să ne jucam mai mult. Și mai puțin să arătăm cartonașe și imagini.  Vă propun azi un joc prin care sa învățați cum să desenați diferite emoții.  Pentru acets joc aveți nevoie de un zar, coli de desenat și creioane. Puteți sa fiți creativi și să faceți lucrurile și altfel decât stând pe scaun la masă.  De exemplu:  - puteți lipi coli mari de hârtie pe perete și să desenați pe aceste coli cu cariocile - puteți folosi cutii de la colete (cutii mari de carton), le desfaceți și desenați pe ele - puteți desena cu cretă pe asfalt sau puteți lipi pe un perete o folie specială neagră pe care să desenați cu cretă - puteți desenați cu markerul pe oglinda sau pe geam. Puteți descarca plantșa de joc de mai jos și să începeți joaca. Spor la joaca!    Alina Craiu.

Părintele este parte din echipa de terapie a copilului

  Este timpul să înțelegem că părinții sunt parte din echipa de terapie a copilului. Există un proverb care spune că dacă vrei să ajungi repede, mergi singur, iar dacă vrei să ajungi departe, mergi însoțit. Terapia copilului cu autism este de lungă durată. Poate că terapia se va termina la un moment dar, dar autismul va rămâne acolo în familie până la finalul vieții. În acest context a merge singur este de neimaginat. Părinții au nevoie de echipă, dar au nevoie să fie parte din echipă. Părinții când intră în terapie nu au ca scop să ne verifice, să vadă dacă noi ne facem bine treaba. Ei vin să învețe, vin să caute claritate, răspunsuri. Noi ca terapeuți observăm cu ușurință lipsurile copilului și știm ce este de făcut pentru că noi pentru asta ne-am pregătit. Și le spunem părinților ce trebuie făcut, cum trebuie făcut, când este nevoie să facă anumite lucruri. Dar de multe ori ne frustrăm și simțim că părinții nu ne aud, nu ne ascultă, nu vor să facă așa cum spunem noi. Cum ar putea un

Autismul și instinctul sexual

 „ Copilul are 10 și nu se pune problema că se masturbează! El doar se stimulează.” Da, se stimulează. Doar că această stimulare este de natură sexuală. Ne vine greu să credem că un copil poate să manifeste prin comportamentul lui impulsul sexual. Însă realitatea este simplă. Impulsul sexual se manifestă de timpuriu. Corpul uman trece printr-o serie de etape, indiferent de nivelul de dezvoltarea intelectuală. Funcția principală a impulsului sexual este de a asigura continuitatea speciei și este independentă de educație, inteligență, tulburare de dezvoltare. Toți copiii vor experimenta la un moment dat diferite senzații în corpul lor. Toți copiii se vor atinge în zonele intime (chiar și de la vârste foarte mici). Toți copiii se vor masturba la un moment dat. Unii o vor face la vârsta de 5 ani, iar alții la vârsta de 14 ani. Dar o vor face. Și e normal și în regulă să facă asta. Problema care apare în cazul copilului cu autism este că regulile sociale sunt mult mai greu de înțeles pentr

Motricitatea fină, sexualitatea și copilul cu autism

  De ce lucrăm cu copilul în terapie motricitate fină? Si facem tot felul de activități de șnuruire, de prins clești, de adunat biluțe și multe altele. Și uneori pare că doar asta facem în terapie. Copilul deja a crescut și noi uneori tot insistăm cu aceste activități de motricitate fină. Să ne gândim la o fată. Care crește și ajunge la pubertate. Și apare menstruația (uneori și de la 9 ani!!). Și fata trebuie să își schimbe absorbantul de mai multe ori pe zi pentru a rămâne curată și a se proteja de infecții. Fata trebuie să poată desface absorbantul, apoi cu o mână să țină slipul întins bine și să așeze absorbantul în locul potrivit și să îl lipească, să lipească și aripioarele, apoi să își tragă slipul la loc. Multe acțiuni sunt necesare pentru a schimba un absorbant. Să ne gândim și la un băiat care ajunge la pubertate, începe să apara pilozitatea și e nevoie să se bărbierească. Cum se va barbieri singur? Cum va putea el să își coordoneze mâinile astfel încât să urmărească lini

Credințe limitative despre educația sexuală

  Una dintre credințele limitative care ne împiedică să discutăm despre sexualitate și să pornim educația sexuală (in cazul tuturor copiilor) este aceea care spune : "păi dacă vorbim cu copilul despre educație sexuală cine știe ce idei îi mai vin și apoi nu se mai oprește". Dar haideți să ne amintim puțin cum a fost pentru noi cei de acum când am trecut prin pubertate și adolescență. Cum te simțeai când nu înțelegeai mai nimic din ce se întâmplă cu corpul tău, poate te simțeai rușinat de schimabrile corpului, poate aveai întrebări și curiozități și singurele informații erau de la prietenii sau colegii tăi, care și ei erau la fel de lipsiți de informație ca și tine (noi am trăit într o vreme în care Google nu exista)? Cum te simțeai ca fata când poate un coleg făcea glume proaste sau te atingea fără voia ta? Cum te simțeai ca băiat când colegii tăi intrau peste tine în baie ca să te șicaneze? Nu facem educație sexuală ca să îi învățăm pe copii să facă sex. Scopul pentru care

Joc despre emoții

          "Când educăm minţile copiilor este important să nu uităm să el educăm şi inimile."                                                                                                                                     Dalai Lama al XIV lea Îl apreciez foarte mult pe Tenzin Gyatso, cel care este al XIV lea Dalai Lama. Acțiunile sale stau sub semnul compasiunii. Vorbește foarte mult despre generațiile viitoare și despre ce lăsăm ca valori copiilor noștri. De multe ori ne concentrăm foarte mult pe partea academică. Chiar începând de la grădiniță sau și de mai devreme. Îl învățăm pe copil să deseneze, să facă puzzle, să scrie frumos, să strângă jucăriile, să vorbească frumos, să fie cuminte... Și de multe ori uităm să ne ocupăm de inima lui.  Îi cerem să fie cuminte, să se controleze. Însă uităm că a ajunge să îți controlezi emoțiile presupune parcurgerea unui întreg proces care începe de timpuriu prin acceptarea de către noi părinții a emoțiilor copilului. Am pregătit pen