Treceți la conținutul principal

Motricitatea fină, sexualitatea și copilul cu autism

 De ce lucrăm cu copilul în terapie motricitate fină?

Si facem tot felul de activități de șnuruire, de prins clești, de adunat biluțe și multe altele. Și uneori pare că doar asta facem în terapie. Copilul deja a crescut și noi uneori tot insistăm cu aceste activități de motricitate fină.
Să ne gândim la o fată. Care crește și ajunge la pubertate. Și apare menstruația (uneori și de la 9 ani!!). Și fata trebuie să își schimbe absorbantul de mai multe ori pe zi pentru a rămâne curată și a se proteja de infecții. Fata trebuie să poată desface absorbantul, apoi cu o mână să țină slipul întins bine și să așeze absorbantul în locul potrivit și să îl lipească, să lipească și aripioarele, apoi să își tragă slipul la loc. Multe acțiuni sunt necesare pentru a schimba un absorbant.



Să ne gândim și la un băiat care ajunge la pubertate, începe să apara pilozitatea și e nevoie să se bărbierească. Cum se va barbieri singur? Cum va putea el să își coordoneze mâinile astfel încât să urmărească linia feței fără să se rănească? Cum va putea să țină apartul de ras dacă degetele nu îl vor asculta? Cum va doza forța cu care va apasa aparatul de ras pe piele?
Pentru a putea schimba un absorbant, pentru a se putea bărbierii copilul ajuns la pubertate are nevoie să se poată baza pe corpul lui, are nevoie de o bună coordonare a corpului, a membrelor, de o bună motricitate fină. Astfel încât aceste acțiuni să fie făcute în mod independent și tu ca părinte să poți trece prin această etapă mai ușor.
Motricitatea fină deși pare ceva pentru copii mici, este o serie de abilități care îl pregătesc pentru copil pentru alte etape din viața lui, etape care cer de la el acțiuni cu grad mai ridicat de dificultate (etapa de școlar în care el va învăța să scrie, etapa pubertății în care el va învăța să aibă mai multă grijă de corpul său).
Ce dificultăți are copilul tău în această arie? Scrie-mi în comentarii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Chestionar pentru evaluarea tulburărilor de procesare neurosenzorială

       Aşa cum am promis, iată că revin cu un chestionar prin intermediul căruia putem observa anumite disfuncţii care apar la nivelul simţurilor copilului sau anumitor comportamente care exprimă existenţa unei tulburări de procesare senzorială. Trebuie să ştiţi că acest material nu ţine locul unui specialist şi nu poate oferi un diagnostic. Completând acest chestionar aveţi posibilitatea să verificaţi dacă este ceva în neregulă cu comportamentul copilului. Este posibil ca unii copii să nu aibă nici unul dintre comportamentele din listă sau pot avea dintr-o singură categorie ori din toate. Dacă constataţi că la micuţul vostru sunt prezente minim trei comportamente dintr-o categorie şi acestea afectează atât viaţa copilului cât şi pe a celor din jurul său, este bine să vă adresaţi unui specialist (neuropsihiatru, psiholog, terapeut ocupaţional).   1 2 3 4 5 6 7 Acest material l-am preluat si tradus de pe site-ul htt

Cum să îi oferim copilului iubirea de care are nevoie

Părinții sunt capabili să facă totul pentru copiii lor. Iubirea lor față de copii determină acea legătură puternică dintre ei și îi face pe părinți capabili de orice sacrificiu atunci când vine vorba de copilul său. Părinții simt atât de multă iubire pentru copiii lor. Însă uneori copiii pot percepe distorsionat acest lucru, în ciuda eforturilor pe care părinții le depun ca lor să nu le lipsească nimic. Uneori copiii pot interpreta eronat anumite gesturi sau acțiuni ale părinților și își pot schimba comportamentul (în sens negativ). În astfel de momente părinții devin confuzi. Ei se întreabă ce se întâmplă cu copilul lor, de ce  nu reușesc să se înțeleagă dacă ei fac totul pentru copil și îi oferă tot ce are nevoie. Răspunsul ar putea fi acela că părintele și copilul au moduri diferite de a comunica, au limbaje de iubire diferite. Fiecare persoană are un rezervor emoțional. Acesta se umple prin momentele și gesturile prin care cei din jur ne oferă iubirea necondiționată. Pri

Auzul fonematic

Astăzi m-am gândit să vă explic despre cât este de important să „auzim” bine atunci când urechile noastre funcționează bine ca și organe de simț (adică nu avem vreo afecțiune fiziologică). Uneori ajungem cu copilul la medic și ni se spune că el nu are nimic, aude bine. Dar deși aude bine, el nu vorbește corect (nu pronunță anumite sunete, înlocuiește sunetele) sau nu reușește să scrie corect (nu înțelege care sunt sunetele care formează  cuvântul și nici ordinea lor). voi începe cu începutul - cu fonemul. Fonemul reprezintă unitatea minimală a sistemului limbii. El este sunetul vorbit, cel din care se alcătuiesc silabe, cuvinte, propoziții și fraze. În scriere fonemul este redat prin litere, numite și grafeme. Alfabetul românesc are 27 de litere, dar nu tot atâtea foneme. Prin combinarea literelor se pot redat toate fonemele (spre exemplu, fonemul ğ este redat în scris prin g urmat de vocalele i sau e : ge , gi ). Auzul uman are această particularitate numită auz fonematic,