Treceți la conținutul principal

Despre gestionarea emoțiilor copilului

 Dacă vrei să nu poată să își gestioneze emoțiile, continua sa îi dai ce vrea și să îi faci pe plac atunci când țipă, plânge sau lovește.

Da, este foarte greu când copilul plânge sau țipă și toată lumea se uită. Sau când lovește și nu se oprește.
Tot ce îți vine să faci ca părinte este să îi dai ce vrea doar ca să se oprească.
Crezi că dacă îi dai și se oprește, totul e bine.
Însă mesajul care ajunge la copil este ca dacă vrea sa obțină acel lucru trebuie să țipe sau să lovească.
Când acest mesaj ajunge la el, va folosi metodele în continuare. Chiar dacă tu îi spui ca nu e bine sau frumos să țipe sau sa lovească. Un astfel de comportament exersat ani de zile Imaginează-ți ce va dezvolta și cum se va manifestă în pubertate când copilul va fi poate mai înalt decât tine și mult mai puternic (practic nu îl vei mai putea stapani).




Un copil cu autism are dificultăți în înțelegerea limbajului și in gestionarea emoțiilor. Pubertatea va veni și va aduce furtuna hormonala care va intensifica irascibilitatea și nervozitatea. Iar pe un fond în care comportamentele precum țipătul și lovitul deja există și sunt folosite, imagineaza-ti la ce nivel se va ajunge.
Cuvintele nu ajută la dispariția comportamentului. Acțiunile în schimb, da, pot ajuta.
✅️✅️Ce poți face ca părinte te dacă vrei să îl ajuți pe copilul tău cu autism să ajungă să își dezvolte rezistența la frustrare și emoțiile și pubertatea să fie mai ușoară, este în primul rând să îi oferi un mijloc de comunicare. Cu cât întârzii dezvoltarea comunicării, cu atât va fi mai greu pentru el să înțeleagă mesajele tale și cu atât mai greu îi va fi să își exprime nevoile și dorințele.
Când zic comunicare nu mă refer neapărat la limbajul verbal. Uneori acesta întârzie ani de zile sau chiar nu apare. În schimb poți introduce încă de la început sistemul PECS prin care copilul comunică cu ajutorul pictogramelor și poate fi înțeles de oricine. (Te invit sa o urmărești pe @Lili Covaci pentru detalii).

✅️✅️În al doilea rând stabilește-ți un obiectiv clar: cum vrei să fie comportamentul copilului tău când va avea 12 ani sau 14 ani sau cât vrei tu. Pune pe hârtie cu liniuțe pentru că asta te va ajuta să înțelegi ce ai de făcut concret.

✅️✅️În al treilea rând stabilește reguli clare de comportament. Orice mediu are reguli după care funcționează. Altfel ar fi haos peste tot. Dacă un copil nu are reguli acasă, cum s-ar putea adapta la regulile de la grădiniță sau școală sau loc de joaca sau parc sau piscina sau…? Tine-te de reguli pentru că doar tu ca adult poți face asta. Când tu faci asta, copilul te va urma.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Chestionar pentru evaluarea tulburărilor de procesare neurosenzorială

       Aşa cum am promis, iată că revin cu un chestionar prin intermediul căruia putem observa anumite disfuncţii care apar la nivelul simţurilor copilului sau anumitor comportamente care exprimă existenţa unei tulburări de procesare senzorială. Trebuie să ştiţi că acest material nu ţine locul unui specialist şi nu poate oferi un diagnostic. Completând acest chestionar aveţi posibilitatea să verificaţi dacă este ceva în neregulă cu comportamentul copilului. Este posibil ca unii copii să nu aibă nici unul dintre comportamentele din listă sau pot avea dintr-o singură categorie ori din toate. Dacă constataţi că la micuţul vostru sunt prezente minim trei comportamente dintr-o categorie şi acestea afectează atât viaţa copilului cât şi pe a celor din jurul său, este bine să vă adresaţi unui specialist (neuropsihiatru, psiholog, terapeut ocupaţional).   1 2 3 4 5 6 7 Acest material l-am preluat si tradus de pe site-ul htt

Cum să îi oferim copilului iubirea de care are nevoie

Părinții sunt capabili să facă totul pentru copiii lor. Iubirea lor față de copii determină acea legătură puternică dintre ei și îi face pe părinți capabili de orice sacrificiu atunci când vine vorba de copilul său. Părinții simt atât de multă iubire pentru copiii lor. Însă uneori copiii pot percepe distorsionat acest lucru, în ciuda eforturilor pe care părinții le depun ca lor să nu le lipsească nimic. Uneori copiii pot interpreta eronat anumite gesturi sau acțiuni ale părinților și își pot schimba comportamentul (în sens negativ). În astfel de momente părinții devin confuzi. Ei se întreabă ce se întâmplă cu copilul lor, de ce  nu reușesc să se înțeleagă dacă ei fac totul pentru copil și îi oferă tot ce are nevoie. Răspunsul ar putea fi acela că părintele și copilul au moduri diferite de a comunica, au limbaje de iubire diferite. Fiecare persoană are un rezervor emoțional. Acesta se umple prin momentele și gesturile prin care cei din jur ne oferă iubirea necondiționată. Pri

Auzul fonematic

Astăzi m-am gândit să vă explic despre cât este de important să „auzim” bine atunci când urechile noastre funcționează bine ca și organe de simț (adică nu avem vreo afecțiune fiziologică). Uneori ajungem cu copilul la medic și ni se spune că el nu are nimic, aude bine. Dar deși aude bine, el nu vorbește corect (nu pronunță anumite sunete, înlocuiește sunetele) sau nu reușește să scrie corect (nu înțelege care sunt sunetele care formează  cuvântul și nici ordinea lor). voi începe cu începutul - cu fonemul. Fonemul reprezintă unitatea minimală a sistemului limbii. El este sunetul vorbit, cel din care se alcătuiesc silabe, cuvinte, propoziții și fraze. În scriere fonemul este redat prin litere, numite și grafeme. Alfabetul românesc are 27 de litere, dar nu tot atâtea foneme. Prin combinarea literelor se pot redat toate fonemele (spre exemplu, fonemul ğ este redat în scris prin g urmat de vocalele i sau e : ge , gi ). Auzul uman are această particularitate numită auz fonematic,