Treceți la conținutul principal

Veronica

       Când am creat acest blog gândul meu a fost să ofer informaţii, idei şi mai ales resurse educaţionale (materiale pentru lucrul cu copiii). Astăzi vreau să vă ofer o altfel de resursă, aş numi-o "resursă spirituală" sau "emoţională". Vă invit să o cunoaşteţi pe Veronica, o fetiţă de 7 ani diagnosticată cu sindrom Asperger. Veronica se exprimă prin scris şi prin desen. Poeziile şi poveştile ei ne arată felul în care Veronica vede şi simte lumea în care trăieşte, ne arată cât de greu este pentru un copil predispus către perfecţiune să se adapteze unei lumi atât de haotice şi de superficiale cum este lumea noastră. Dar în acelaşi timp exprimă echilibrul emoţional şi sentimentul de siguranţă ce o insoţesc mereu datorită părinţilor care îi sunt mereu aproape şi o călăuzesc în această călătorie plină de suişuri şi coborâşuri prin lumea noastră. 
          Vă invit să citiţi în continuare două dintre poeziile scrise de Veronica. Am ales aceste poezii pentru că mie mi se pare că exprimă esenţa acestui copil cu sindrom Asperger: dificultăţile de a învăţa şi de a se adapta la regulile sociale, dar şi puritatea, lipsa de egoism, altruismul şi dorinţa de a face ca lumea să fie fericită (înţelegând că fericirea nu se exprimă prin vile, maşini şi conturi bancare).

Cântecul atenției 

Fii atent la ce faci
Când caști, pui mâna la gură
Când strănuți, pui mâna la gură
Când dormi, stingi lumina
Când dormi, închizi ușa
Când nu e curent, găsim soluții - 
Luăm lucruri luminoase
Și le punem unde ne jucăm.
Când nu e internet, găsim soluții - 
Ne jucăm cu un calculator de jucărie.
Fii atent la ce faci,
Dacă ești politicos.
Fii atent la ceea ce faci
Fii atent la ceea ce faci
Fii atent la ceea ce faci
Fii atent la ceea ce faci.


Art-attack-ul fericirii 

Mami, mi-a venit o idee. Să facem un fel de art-attack din sentimentele fericirii. Adică să incercăm să fim fericiti, facând paşii de mai jos:
1. Acceptăm ce vor ceilalti.
2. Să fim generosi.
3. Să fim in asa fel incât să oferim ajutor celorlalţi.
4. Să ne gândim mult la ceilalti. 
5. Să credem in Dumnezeu.





PS: Nu o cunosc personal pe Veronica şi nici pe familia ei. Mi-ar face placere să am această ocazie. Aceste texte sunt luate de pe blogul ei: http://sindromasperger.wordpress.com/. Pe acest blog puteţi să faceţi cunoştinţă cu ea şi cu creaţiile ei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Chestionar pentru evaluarea tulburărilor de procesare neurosenzorială

       Aşa cum am promis, iată că revin cu un chestionar prin intermediul căruia putem observa anumite disfuncţii care apar la nivelul simţurilor copilului sau anumitor comportamente care exprimă existenţa unei tulburări de procesare senzorială. Trebuie să ştiţi că acest material nu ţine locul unui specialist şi nu poate oferi un diagnostic. Completând acest chestionar aveţi posibilitatea să verificaţi dacă este ceva în neregulă cu comportamentul copilului. Este posibil ca unii copii să nu aibă nici unul dintre comportamentele din listă sau pot avea dintr-o singură categorie ori din toate. Dacă constataţi că la micuţul vostru sunt prezente minim trei comportamente dintr-o categorie şi acestea afectează atât viaţa copilului cât şi pe a celor din jurul său, este bine să vă adresaţi unui specialist (neuropsihiatru, psiholog, terapeut ocupaţional).   1 2 3 4 5 6 7 Acest material l-am preluat si tradus de pe site-ul htt

Cum să îi oferim copilului iubirea de care are nevoie

Părinții sunt capabili să facă totul pentru copiii lor. Iubirea lor față de copii determină acea legătură puternică dintre ei și îi face pe părinți capabili de orice sacrificiu atunci când vine vorba de copilul său. Părinții simt atât de multă iubire pentru copiii lor. Însă uneori copiii pot percepe distorsionat acest lucru, în ciuda eforturilor pe care părinții le depun ca lor să nu le lipsească nimic. Uneori copiii pot interpreta eronat anumite gesturi sau acțiuni ale părinților și își pot schimba comportamentul (în sens negativ). În astfel de momente părinții devin confuzi. Ei se întreabă ce se întâmplă cu copilul lor, de ce  nu reușesc să se înțeleagă dacă ei fac totul pentru copil și îi oferă tot ce are nevoie. Răspunsul ar putea fi acela că părintele și copilul au moduri diferite de a comunica, au limbaje de iubire diferite. Fiecare persoană are un rezervor emoțional. Acesta se umple prin momentele și gesturile prin care cei din jur ne oferă iubirea necondiționată. Pri

Auzul fonematic

Astăzi m-am gândit să vă explic despre cât este de important să „auzim” bine atunci când urechile noastre funcționează bine ca și organe de simț (adică nu avem vreo afecțiune fiziologică). Uneori ajungem cu copilul la medic și ni se spune că el nu are nimic, aude bine. Dar deși aude bine, el nu vorbește corect (nu pronunță anumite sunete, înlocuiește sunetele) sau nu reușește să scrie corect (nu înțelege care sunt sunetele care formează  cuvântul și nici ordinea lor). voi începe cu începutul - cu fonemul. Fonemul reprezintă unitatea minimală a sistemului limbii. El este sunetul vorbit, cel din care se alcătuiesc silabe, cuvinte, propoziții și fraze. În scriere fonemul este redat prin litere, numite și grafeme. Alfabetul românesc are 27 de litere, dar nu tot atâtea foneme. Prin combinarea literelor se pot redat toate fonemele (spre exemplu, fonemul ğ este redat în scris prin g urmat de vocalele i sau e : ge , gi ). Auzul uman are această particularitate numită auz fonematic,