Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din octombrie, 2015

Timpul nu se pierde; depinde de valoarea pe care i-o dai.

           Uneori să nu faci nimic din ce ţi-ai propus este cel mai bun lucru pe care îl poţi face. Şi cu rezultatele cele mai bune. Mă refer aici în special la terapeuţi şi părinţi care lucrează cu copilul şi prin "a lucra" înţeleg să facă programele terapeutice, cu accent pus pe "să facă" (cu orice preţ, indiferent de starea copilului). Este un sentiment greu de suportat - că timpul ne presează, că nu mai avem timp să recuperăm. Şi care se estompează puţin atunci când îl vedem pe copil că "lucrează". Dacă face programele din planul de intervenţie înseamnă că lucrurile se mişcă, deci e bine.             Uneori însă e nevoie să îl ascultăm pe copil (nu pe tulburarea lui) şi să îl vedem (pe copil, nu pe simptomele tulburării lui). Este necesar să auzim care este nevoia copilului în acel moment . Sunt momente în care el are nevoie să se alinte, să fie răsfăţat, să primească afecţiune, să se simtă iubit. Şi se întâmplă ca aceste momente să fie în timpul pr