Treceți la conținutul principal

Ne pregătim pentru vorbire - motricitatea orală

Vorbirea este un act complex ce implică colaborarea mai multor organe. Acestea se mişcă, se contractă, se relaxează dând naştere vorbirii. Creierul este cel care găzduieşte centrul vorbirii. Dar pe lângă creier, în vorbire participă:
  • Plămânii şi traheea (asigură respiraţia).
  • Laringele (organul în care se formează sunetul).
  • Glota şi corzile vocale (prin vibrarea corzilor vocale se produce sunetul).
  • Faringele (are rol în deglutiţie, fonaţie şi respiraţie).
  • Cavitatea bucală: arcadele dentare (în funcţie de gradul de deschidere şi de poziţia limbii se formează diferite sunete), regiunea palatină ( sau “cerul gurii” care este format din palatul tare şi palatul moale; palatul moale este cel care determină prin mişcarea lui ca vorbirea să fie nazală sau bucală), limba (prin mişcările ei produce articularea sunetelor).
  • Buzele (participă la fromarea vocalelor şi consoanelor).
  • Nasul (deformările nasului produc dificultăţi în respiraţie şi modificări ale vorbirii).
  • Fruntea (participă la procesul de rezonanţă a sunetelor emise).
Pentru o pronunţie corectă este important ca toate aceste organe să funcţioneze cât mai bine. Vă voi arăta în continuare ce exerciţii puteţi face cu micuţii voştri pentru a-i ajuta în formarea unei pronunţii corecte şi a unei dezvoltări armonioase.
Exerciţii de mobilitate pentru limbă:
-         pisicuţa bea lapte (limba intră şi iese repede);
-         bate ceasul tic-tac (în interiorul gurii limba atinge succesiv obrajii; în exterior limba atinge colţurile gurii);
-         scoaterea limbii sub formă ascuţită (Cine are limba mai lungă?);
-         limba şterge dinţii pe deasupra, pe cei de sus, apoi pe cei de jos;
-         limba şterge dinţii pe dedesubt, pe cei de sus, apoi pe  cei de jos;
-         limba iese printre dinţi;
-         limba şterge buzele (Ce bună e bomboana!);
-         Poţi să-ţi atingi nasul cu limba? (vârful limbii se apropie cât mai mult de nas).
Exerciţii pentru buze şi obraji:
-         ţuguierea buzelor;
-         sugerea obrajilor;
-         umflarea obrajilor şi apăsarea uşor pe ei pentru a scoate aerul;
-         mişcări de rotunjire a buzelor;
-         mişcări de întindere a buzelor (Zâmbiţi, vă rog!);
-         Maşina (mişcări de vibrare a buzelor care imită sunetul maşinii – vrrrum);
Exerciţii pentru vălul palatin:
-         căscatul;
-         imitarea tusei;
-         imitarea strănutului;
-         imitarea mestecatului şi a înghiţitului.
Exerciţii pentru respiraţie:
-         mirositul florii, a unui şerveţel parfumat;
-         suflarea în bucăţele de hărtie puse pe masă;
-         suflarea într-un pahar cu apă cu ajutorul unui pai (sau puteţi folosi un castron sau un lighean cu apă peste care aţi pus hărtiuţe colorate sau dopuri de plastic. Copilul va sufla cu paiul în apă şi valurile create vor mişca obiectele);
-         stingerea unei lumânări;
-         suflarea în fluiere;
-         aburirea unei oglinzi;
-         baloane de săpun.

Toate aceste activităţi se fac în joacă pentru ca copilul să fie cât mai relaxat şi cât mai atras de ele şi pe cât posibil în faţa oglinzii pentru  ca el să poată compara mişcarea lui cu mişcarea făcută de adult şi să se corecteze acolo unde nu îi reuşeşte din prima. Distracţie plăcută la maimuţărit!
             

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cursuri pentru cadre didactice care au la clasa elevi cu autism

În luna mai 2019 la Constanța vor avea loc două cursuri destinate procesului de incluziune școlară a copiilor cu autism. Cursurile sunt gândite pentru cadrele didactice care au în clasă elevi cu tulburare din spectrul autist. Mai jos găsiți detalii despre fiecare curs în parte, despre tematică și despre cum vă puteți înscrie.


1. „Copiii cu autism și școala de masă. Probleme și soluții”
Cursul se adresează în special cadrelor didactice care au în clasă copii cu TSA. Numărul cazurilor de copii cu astfel de tulburări este din ce în ce mai mare și totodată cresc și dificultățile privind incluziunea școlară a acestor copii.

Scopul cursului este de a familiariza cadrele didactice cu specificul acestor tulburări și, în special, cu soluțiile care pot fi puse în practică astfel încât obiectivele didactice să poată fi atinse.
Teme abordate în cadrul cursului:
- Tulburarea de spectru autist - TSA
- Incluziunea copiilor cu CES
- Comportamente disruptive la clasă/grupă – funcțiile comportamentului
- Cr…

Ghiduri despre autism

Informațiile ne ajută să ne facem ordine în mulțimea de întrebări pe care le avem într-o anumită situație și ne scad gradul de anxietate. Având informațiile necesare știm ce avem de făcut în continuare. Romanian Angel Appeal împreună cu Autism Speaks au publicat în România o serie de broșuri/ghiduri destinate părinților copiilor cu autism, dar și altor persoane cu care copilul intră în contact.
Le-am pus pe toate în această postare, cu ajutorul unei bunici implicată în recuperarea nepoțelului ei. Le puteți descărca dând click pe fiecare titlu în parte.
Rugămintea mea este să dați informația mai departe pentru că în felul acesta îi putem ajuta și pe părinți și pe copii. 
"Cunoasterea apartine umanitatii, informatia trebuie sa circule." Maestrul Pham Xuan Tong

Ghid autism părinți

Ghid autism 
Ghid Asperger și autism înalt funcțional
Ghid autism bunici

Ghid autism comunități școlare

Ghid autism frați și surori

Ghid autism prietenii familiei

Ghid autism - servicii stomatologice

Ghid aut…

Simțul proprioceptiv - activități pentru stimulare

Unii dintre copiii cu tulburări din spectrul autism prezintă și tulburări la nivel senzorial. Dereglările senzoriale pot produce foarte mult stress copilului și stări de anxietate care îngreunează viața de zi cu zi a copilului și a familiei acestuia.
Simțul proprioceptiv este cel care ne oferă informații despre mișcările pe care le facem și despre poziția corpului nostru. Receptorii responsabili se găsesc în mușchi, tendoane, articulații, ligamente, piele.
Atunci când există un dezechilibru la nivelul simțului proprioceptiv (aici aveți un chestionar al tulburărilor senzoriale), copilul poate avea dificultăți în planificarea actelor motorii (ce parte a corpului să folosească pentru a realiza o acțiune), în ceea ce privește presiunea necesară pentru realizarea unei sarcini (cât să strângă mâna pentru a putea ține un pahar cu apă), dificultăți privind stabilitatea corpului (menținerea unei posturi care să permită adaptarea la spațiu și să ofere un sentiment de siguranță pe durata mișcărilo…