Treceți la conținutul principal

Crizele la copiii cu Tulburare de spectru autist. Autism Meltdowns vs Temper Tantrums

Copilul cu tulburare de spectru autist poate avea deseori anumite crize, mai mult sau mai puţin intense, dar care sunt dificil de gestionat şi care aduc celor din jur stări emoţionale negative şi multă tensiune. Copilul poate ţipa foarte tare, poate lovi obiecte sau persoane, poate arunca cu lucruri, se poate lovi cu capul de perete sau se poate muşca etc. Deşi el poate reacţiona asemănător, există două situaţii diferite: criza meltdown şi criza tantrum.

Temper Tantrums sunt comportamente care apar la toţi copiii (cu dezvoltarea neurotipică sau nu) prin care aceştia îşi înţeleg emoţiile şi trăirile şi cunosc metode prin care să facă faţă regulilor şi limitelor impuse de un comportament social adecvat.
-         pot fi schimbate de circumstanţe;
-         au ca scop obţinerea unui lucru;
-         au ca scop obţinerea atenţiei adultului.
Criza tantrum este ca un joc pentru deţinerea controlului pe care îl joacă copilul, el fiind o fiinţă încă imatură emoţional. Sentimentul pe care îl are adultul în timpul unei astfel de crize este acelă că este manipulat de către copil. Ceea ce poate adultul face pentru a-şi păstra autoritatea este să ignore comportamentul copilului şi să îi redirecţioneze atenţia spre o altă activitate. A ceda crizei copilului şi a-i oferi ceea ce el doreşte nu face decât să îl înveţe pe copil că este corect să se comporte aşa pentru a primi ceva, pentru a-şi satisface dorinţele.


 Criza Meltdown este determinată de un nivel ridicat al stressului pe care organismului copilului cu TSA nu îl poate gestiona altfel. Spre deosebire de criza de tip tantrum, criza de tip meltdown are ca şi caracteristici următoarele aspecte:
-         nu este bazată pe atragerea atenţiei adultului;
-         nu poate fi numită „comportament”;
-         poate fi indusă sau declanşată de nenumăraţi factori:
o       suprastimulare senzorială (atingeri, mirosuri, aglomeraţie de persoane, sunete, lumini, adică prea mulţi stimuli care nu pot fi gestionaţi corespunzător. Nu se filtrează informaţiile senzoriale şi nu sunt integrate într-un tot. Creierul devine suprasolicitat, nu poate procesa toate informaţiil primite şi organismul intră în panică.)
o       prea multe informaţii de procesat în timp scurt. Copilul cu TSA are de multe ori o viteză de procesare mai lungă. Atunci când se află în situaţii în care are de procesat repede un număr ridicat de informaţii, creierul nu face faţă şi creşte nivelul de stres.)
o       schimbări bruşte sau neaşteptate apărute în mediu. Copilul cu TSA are nevoie să cunoască tot ce urmează să se întâmple. Schimbările ce au loc burs fără ca el să aştepte acest lucru, îi produc o stare de anxietate care este foarte dificil de gestionat pentru el.
o       lipsa unei căi de comunicare, de exprimare a nevoilor (produce foarte multă frustrare şi devine copleşitoare din punct de vedere emoţional).
Există mereu un factor declanşator al crizei meltdown. De multe ori este foarte dificil de observat acest factor, dar trebuie analizat foarte bine contextul în care a apărut. Atunci când copilul e în criză, a vorbi cu el nu ajută cu nimic, dimpotrivă duce de cele mai multe ori la creşterea nivelului stressului prin faptul că adaugă informaţii de procesat. Copilul are nevoie să se calmeze, are nevoie de cât mai puţine informaţii. Adultul poate identifica sursa declanşatoare a crizei şi o poate îndepărta sau poate lua copilul din acel mediu stressor. 

Tantrum
Meltdown
Copilul caută să controleze mediul astfel încât să obţină un beneficiu.
Copilul caută să recâştige controlul asupra minţii sale (care este suprasolicitată cu informaţie senzorială).
În timpul unei crize tantrum, copilul va analiza dacă comportamentul său atrage atenţia şi reacţia celor din jur.
În timpul unei crize meltdown copilul cu TSA nu priveşte şi nu caută ca cei din jurul său să reacţioneze.
Copilul va avea grijă să nu se rănească.
Copilul nu ţine seama de siguranţa sa ori a celor din jurul său.
Criza tantrum are ca scop obţinerea unui beneficiu social.
Criza meltdown nu are ca scop controlarea situaţiei sociale în care se află copilul.
Criza tantrum se va sfârşi atunci când situaţia se rezolvă, obţine ceea ce îşi doreşte.
Criza meltdown pare că nu poate fi controlată de copil şi se întâmplă fără voia sa.
La criza tantrum, controlul este deţinut de copil (el doreşte manipularea adultului pentru obţinerea unui anumit lucru), deşi se comportă ca şi cum nu ar fi aşa (ca şi cum ar fi victima).

La criza meltdown nimeni nu are controlul, nici copilul, nici adultul.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cursuri pentru cadre didactice care au la clasa elevi cu autism

În luna mai 2019 la Constanța vor avea loc două cursuri destinate procesului de incluziune școlară a copiilor cu autism. Cursurile sunt gândite pentru cadrele didactice care au în clasă elevi cu tulburare din spectrul autist. Mai jos găsiți detalii despre fiecare curs în parte, despre tematică și despre cum vă puteți înscrie.


1. „Copiii cu autism și școala de masă. Probleme și soluții”
Cursul se adresează în special cadrelor didactice care au în clasă copii cu TSA. Numărul cazurilor de copii cu astfel de tulburări este din ce în ce mai mare și totodată cresc și dificultățile privind incluziunea școlară a acestor copii.

Scopul cursului este de a familiariza cadrele didactice cu specificul acestor tulburări și, în special, cu soluțiile care pot fi puse în practică astfel încât obiectivele didactice să poată fi atinse.
Teme abordate în cadrul cursului:
- Tulburarea de spectru autist - TSA
- Incluziunea copiilor cu CES
- Comportamente disruptive la clasă/grupă – funcțiile comportamentului
- Cr…

Ghiduri despre autism

Informațiile ne ajută să ne facem ordine în mulțimea de întrebări pe care le avem într-o anumită situație și ne scad gradul de anxietate. Având informațiile necesare știm ce avem de făcut în continuare. Romanian Angel Appeal împreună cu Autism Speaks au publicat în România o serie de broșuri/ghiduri destinate părinților copiilor cu autism, dar și altor persoane cu care copilul intră în contact.
Le-am pus pe toate în această postare, cu ajutorul unei bunici implicată în recuperarea nepoțelului ei. Le puteți descărca dând click pe fiecare titlu în parte.
Rugămintea mea este să dați informația mai departe pentru că în felul acesta îi putem ajuta și pe părinți și pe copii. 
"Cunoasterea apartine umanitatii, informatia trebuie sa circule." Maestrul Pham Xuan Tong

Ghid autism părinți

Ghid autism 
Ghid Asperger și autism înalt funcțional
Ghid autism bunici

Ghid autism comunități școlare

Ghid autism frați și surori

Ghid autism prietenii familiei

Ghid autism - servicii stomatologice

Ghid aut…

Simțul proprioceptiv - activități pentru stimulare

Unii dintre copiii cu tulburări din spectrul autism prezintă și tulburări la nivel senzorial. Dereglările senzoriale pot produce foarte mult stress copilului și stări de anxietate care îngreunează viața de zi cu zi a copilului și a familiei acestuia.
Simțul proprioceptiv este cel care ne oferă informații despre mișcările pe care le facem și despre poziția corpului nostru. Receptorii responsabili se găsesc în mușchi, tendoane, articulații, ligamente, piele.
Atunci când există un dezechilibru la nivelul simțului proprioceptiv (aici aveți un chestionar al tulburărilor senzoriale), copilul poate avea dificultăți în planificarea actelor motorii (ce parte a corpului să folosească pentru a realiza o acțiune), în ceea ce privește presiunea necesară pentru realizarea unei sarcini (cât să strângă mâna pentru a putea ține un pahar cu apă), dificultăți privind stabilitatea corpului (menținerea unei posturi care să permită adaptarea la spațiu și să ofere un sentiment de siguranță pe durata mișcărilo…