Treceți la conținutul principal

„Hai la lecţii!!!”

Nu am înţeles niciodată de ce i se spune copilului Hai, treci la lecţii că a venit X (terapeutul).” Sau Du-te la lecţii!”. Sau  Gata pauza, hai la lecţii!”. Lecţii la 3, 4, 5  ani? Şi ne întrebăm (uneori ne şi supărăm) de ce copilul nu vrea să lucreze. Eu îmi amintesc că eram în şcoala primară şi când mă întreba (doar mă întreba!) bunica mea dacă am lecţii de făcut, dintr-odată nu mă mai simţeam bine şi deveneam parcă stresată (iar lecţii….). Dar la 3 ani să ţi se spună că trebuie să faci lecţii…când tot ce vrei tu este să te joci…mi se pare şi mai dificil de suportat. Nu am putut niciodată să le spun copiilor cu care am lucrat Hai la lecţii!”. Mi se pare total nepotrivit. Parcă nici mie nu îmi vine să mă apuc de activităţi când spun Hai la lecţii”.



Nu ar fi mai simplu să îi spunem copilului: Hai să ne jucăm!”, sau Ia uite! A venit X să vă jucaţi!” sau Du-te la joacă!”. Cineva va spune: Da, dar nu e joacă, e terapie, sunt lecţii!”. Şi nu ar trebui să se desfăşoare sub formă de joc? Sau să creăm această senzaţie – că totul e o joacă? Eu am văzut că atunci când le se spun copiilor că merg la joacă ei sunt mult mai dispuşi să participe la activităţile propuse, chiar dacă acestea sunt activităţi de învăţare. Până la urmă, copilul nu învaţă prin joc? Nu asta e activitatea lui de bază? Doar simplu fapt că aude joacă” şi nu lecţii” îi schimbă radical starea psiho-emoţională. Iar atunci când  copilul este într-o dispoziţie bună poate participa cu interes şi poate învăţa multe lucruri (ca şi adultul de altfel).
Şi din nou totul se reduce la atitudinea noastră, la cât de deschişi suntem să facem lucrurile aşa cum îi e copilului mai bine, aşa cum simte el că poate învăţa, şi nu aşa cum spune metoda x sau z. O atitudine pozitivă şi deschisă îl va face pe copil să se simtă acceptat şi apreciat pentru ceea ce este şi pentru ceea ce face. Asta îl va determina să aibă mai multă încredere în forţele proprii şi să îşi exprime personalitatea şi creativitatea.

Nici o metodă nu poate da rezultate maxime atât timp cât nu e pusă în practică într-o atmosferă pozitivă care să îl încurajeze pe copil să se exprime şi să înveţe.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Chestionar pentru evaluarea tulburărilor de procesare neurosenzorială

       Aşa cum am promis, iată că revin cu un chestionar prin intermediul căruia putem observa anumite disfuncţii care apar la nivelul simţurilor copilului sau anumitor comportamente care exprimă existenţa unei tulburări de procesare senzorială. Trebuie să ştiţi că acest material nu ţine locul unui specialist şi nu poate oferi un diagnostic. Completând acest chestionar aveţi posibilitatea să verificaţi dacă este ceva în neregulă cu comportamentul copilului. Este posibil ca unii copii să nu aibă nici unul dintre comportamentele din listă sau pot avea dintr-o singură categorie ori din toate. Dacă constataţi că la micuţul vostru sunt prezente minim trei comportamente dintr-o categorie şi acestea afectează atât viaţa copilului cât şi pe a celor din jurul său, este bine să vă adresaţi unui specialist (neuropsihiatru, psiholog, terapeut ocupaţional).   1 2 3 4 5 6 7 Acest material l-am preluat si tradus de pe site-ul htt

Auzul fonematic

Astăzi m-am gândit să vă explic despre cât este de important să „auzim” bine atunci când urechile noastre funcționează bine ca și organe de simț (adică nu avem vreo afecțiune fiziologică). Uneori ajungem cu copilul la medic și ni se spune că el nu are nimic, aude bine. Dar deși aude bine, el nu vorbește corect (nu pronunță anumite sunete, înlocuiește sunetele) sau nu reușește să scrie corect (nu înțelege care sunt sunetele care formează  cuvântul și nici ordinea lor). voi începe cu începutul - cu fonemul. Fonemul reprezintă unitatea minimală a sistemului limbii. El este sunetul vorbit, cel din care se alcătuiesc silabe, cuvinte, propoziții și fraze. În scriere fonemul este redat prin litere, numite și grafeme. Alfabetul românesc are 27 de litere, dar nu tot atâtea foneme. Prin combinarea literelor se pot redat toate fonemele (spre exemplu, fonemul ğ este redat în scris prin g urmat de vocalele i sau e : ge , gi ). Auzul uman are această particularitate numită auz fonematic,

Crizele la copiii cu Tulburare de spectru autist. Autism Meltdowns vs Temper Tantrums

Copilul cu tulburare de spectru autist poate avea deseori anumite crize, mai mult sau mai puţin intense, dar care sunt dificil de gestionat şi care aduc celor din jur stări emoţionale negative şi multă tensiune. Copilul poate ţipa foarte tare, poate lovi obiecte sau persoane, poate arunca cu lucruri, se poate lovi cu capul de perete sau se poate muşca etc. Deşi el poate reacţiona asemănător, există două situaţii diferite: criza meltdown şi criza tantrum. Temper Tantrums sunt comportamente care apar la toţi copiii (cu dezvoltarea neurotipică sau nu) prin care aceştia îşi înţeleg emoţiile şi trăirile şi cunosc metode prin care să facă faţă regulilor şi limitelor impuse de un comportament social adecvat. -          pot fi schimbate de circumstanţe; -          au ca scop obţinerea unui lucru; -          au ca scop obţinerea atenţiei adultului. Criza tantrum este ca un joc pentru deţinerea controlului pe care îl joacă copilul, el fiind o fiinţă încă imatură emoţional. Sentimen