miercuri, 26 aprilie 2017

Jucării pentru simțul tactil

Mulți dintre copiii cu tulburări din spectrul autist au diferite reacții în fața stimulilor senzoriali. De multe ori corpul copilului este asaltat cu informație senzorială și nu o poate procesa în timp util pentru a se putea adapta. De aceea, unoeri copiii fac anumite crize, numite crize meltdown

La nivelul simțului tactil (pipăitul) se primesc informații prin toți receptorii aflați în piele (pielea fiind cel mai mare organ uman). Simțul tactil este în strânsă legătură cu comportamentul fizic, mental și emoțional al omului. Cu ajutorul acestui simț primim informații despre obiectele din jurul nostru (dacă sunt fine, aspre, tari, moi, reci, calde etc), despre modul în care suntem atinși (ușăr, apăsat), despre partea corpului care este atinsă (burtă, mână etc).

Atunci când apare un dezechilibru la nivelul simțului tactil sistemul nervos central nu este capabil să proceseze toate informații tactile în mod eficient astfel încât copilul să se poată folosi de acest simț. Dezechilibrul tactil poate consta în hiperreactivitate sau subreactivitate.

Un copil cu Hiperreactivitate tactilă este cel care percepe senzatiile tactile ca fiind supărătoare și în consecință refuză să atingă obiecte, refuză să fie îmbrăcat cu anumite texturi, refuză să fie atins sau ținut în brațe.

Un copil cu subreactivitate tactilă este acel copil care nu acordă prea mare atenție stimulilor tactili (se lovește și pare că nu simte nimic, simte doar atingerile foarte puternice, nu sesizează frigul sau căldura etc). 

Atât copiii cu hiperreactivitate tactilă, cât și cei subreactivi și cei căutători de senzații tactile au nevoie să intre în contact cu jucării și activități care să le ofere informații la nivelul simțului tactil. Primii au nevoie să  treacă prin acel proces de desensibilizare prin care învață să înțeleagă și să accepte tot felul de texturi. Pentru ceilalți, jucăriile și activitățile tactile pot fi un factor motivator în procesul terapeutic.





Eu am creat o serie de ”ouă tactile”. Am folosit ouă din plastic care au rămas de la diverse dulciuri. Cu ajutorul pistolului cu silicon am lipit pe ouă diferite materiale: pietricele, pene, pufuri, folie cu bule de aer, păturică fleece etc. 



Astfel de texturi se pot lipi și pe bucăți de carton sau pe foliile de plastic pentru plastilină. Se pot face din orice material și sunt foarte puțin costisitoare, dar de mare folos în lucrul cu copiii cu tulburări de procesare senzorială.





Vă aștept întrebările și sugestiile. Spor la confecționat jucării și spor la joc!

PS: Aici găsiți un chestionar prin care puteți evalua existența unor astfel de disfuncții senzoriale la copil.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu