Treceți la conținutul principal

Comportamentul agresiv al copilului autist

 Comportamentele agresive sunt o mare problemă în cazul copiilor cu autism, problemă care se intensifică în timpul perioadei de pubertate.


La 5-6 ani lovitura unui copil cu autism nu este chiar puternică. La vârsta asta încă îl poți bloca, încă îl poți lua ca părinte pe sus.

Însă la 14-15 ani este deja foarte greu să poți face față loviturilor lui. Acum este mult mai mare fizic, poate chiar mai înalt decât tine ca părinte. Iar dacă este băiat, forța pe care o are acum este foarte mare. Va fi mult mai greu să îi blochezi loviturile sau să îl imobilizezi (de luat pe sus nu se mai pune problema…).

Nu orice comportament agresiv are în spate intenția de a face rău. Mai ales în cazul copiilor și adolescenților cu autism. Este important să înțelegem la ce servenște lovitura lui/ei, la ce servește mușcatul, ce mesaj vrea să transmită când dărâmă televizorul?

Când înțelegem care este mesajul, cânt înțelegem care este nevoia, înțelegem și care este de fapt problema. De multe ori privim comportamentul agresiv ca fiind problema. Dar nu este adevărata problemă.

Spre exemplu, în cazul unui copil care are abilități scăzute de vorbire, care nu poate să spună că îl doare ceva, problema nu este faptul că lovește. Problema este că nu știe cum să îți spună că îl doare și că are nevoie de ajutor. În acest caz oprirea comportamentului agresiv nu rezvolvă problema. El în continuare nu va știi să spună că îl doare ceva. Și dacă nu va lovi, probabil va mușca sau va arunca obiecte sau se va lovi pe el.

Așa că te invit să te uiți și să cauți adevărata problemă ca să îl poți ajuta pe copilul tău cu autism sau pe adolescentul tău să renunțe la comportamentul agresiv.

Îți las mai jos un tabel cu posibile cauze ale diferitelor comportamente agresive.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Chestionar pentru evaluarea tulburărilor de procesare neurosenzorială

       Aşa cum am promis, iată că revin cu un chestionar prin intermediul căruia putem observa anumite disfuncţii care apar la nivelul simţurilor copilului sau anumitor comportamente care exprimă existenţa unei tulburări de procesare senzorială. Trebuie să ştiţi că acest material nu ţine locul unui specialist şi nu poate oferi un diagnostic. Completând acest chestionar aveţi posibilitatea să verificaţi dacă este ceva în neregulă cu comportamentul copilului. Este posibil ca unii copii să nu aibă nici unul dintre comportamentele din listă sau pot avea dintr-o singură categorie ori din toate. Dacă constataţi că la micuţul vostru sunt prezente minim trei comportamente dintr-o categorie şi acestea afectează atât viaţa copilului cât şi pe a celor din jurul său, este bine să vă adresaţi unui specialist (neuropsihiatru, psiholog, terapeut ocupaţional).   1 2 3 4 5 6 7 Acest material l-am preluat si tradus de pe site-ul htt

Auzul fonematic

Astăzi m-am gândit să vă explic despre cât este de important să „auzim” bine atunci când urechile noastre funcționează bine ca și organe de simț (adică nu avem vreo afecțiune fiziologică). Uneori ajungem cu copilul la medic și ni se spune că el nu are nimic, aude bine. Dar deși aude bine, el nu vorbește corect (nu pronunță anumite sunete, înlocuiește sunetele) sau nu reușește să scrie corect (nu înțelege care sunt sunetele care formează  cuvântul și nici ordinea lor). voi începe cu începutul - cu fonemul. Fonemul reprezintă unitatea minimală a sistemului limbii. El este sunetul vorbit, cel din care se alcătuiesc silabe, cuvinte, propoziții și fraze. În scriere fonemul este redat prin litere, numite și grafeme. Alfabetul românesc are 27 de litere, dar nu tot atâtea foneme. Prin combinarea literelor se pot redat toate fonemele (spre exemplu, fonemul ğ este redat în scris prin g urmat de vocalele i sau e : ge , gi ). Auzul uman are această particularitate numită auz fonematic,

Crizele la copiii cu Tulburare de spectru autist. Autism Meltdowns vs Temper Tantrums

Copilul cu tulburare de spectru autist poate avea deseori anumite crize, mai mult sau mai puţin intense, dar care sunt dificil de gestionat şi care aduc celor din jur stări emoţionale negative şi multă tensiune. Copilul poate ţipa foarte tare, poate lovi obiecte sau persoane, poate arunca cu lucruri, se poate lovi cu capul de perete sau se poate muşca etc. Deşi el poate reacţiona asemănător, există două situaţii diferite: criza meltdown şi criza tantrum. Temper Tantrums sunt comportamente care apar la toţi copiii (cu dezvoltarea neurotipică sau nu) prin care aceştia îşi înţeleg emoţiile şi trăirile şi cunosc metode prin care să facă faţă regulilor şi limitelor impuse de un comportament social adecvat. -          pot fi schimbate de circumstanţe; -          au ca scop obţinerea unui lucru; -          au ca scop obţinerea atenţiei adultului. Criza tantrum este ca un joc pentru deţinerea controlului pe care îl joacă copilul, el fiind o fiinţă încă imatură emoţional. Sentimen